M-ai surprins atat de tare, nu am citit nimic in ultima vreme, poate ani, atat de tulburator. Cat de credibile par faptele. Rezonez aproape cu fiecare cuvant. Permite-mi sa te intreb ceva, este chiar scris de tine, adica din experienta proprie sau l-ai citit la randul tau undeva? Iti multumesc mult. Ai grija de tine!

Este inspirat un pic si din experienta proprie, dar mai mult e o doza buna de imaginatie :)

Stiu ce si cum se simt. :)
Frumos articol.

Mda... mie azi baiatul cu care am fost impreuna 3 ani mi-a zis ca nu ma iubeste, si ash vrea sa stiu cand o sa treaca durerea...pe tine ea cu cat timp in urma te-a lasat?

O saptamana in urma :)

EU nu te merit. Te’am tratat urit. M’am gandit doar la mine … Am fost egoista si m’am focalizat pe detalii inutile. Cautam defectele tale acolo unde nu erau…
Ai un suflet mare, si acum realizez ca faceai totul pentru mine si erai cel mai atent cu mine…
Cum am putut sa’ti fac una ca asta…ma torturez in fiecare zi…eu stiu ce inseamna sa suferi…si as vrea sa’ti usurez suferintele pentru ca le’ai avut destule si te’au distrus…
Eu distrug totul in jurul meu…fac dureros celor care ma iubesc…Tu m’ai iubit, vad asta, si o vedeam dar…ceva imi statea in cale sa nu accept ca ceea ce’mi doream decind eram fetita mica - o am in fatsa mea si nu’mi venea a crede ca e real pentru ca Toata lumea zicea ca asa ceva exista doar in povesti…- Un barbat care iubeste cu toata fiinta femeia sa…
Tu ai facut totul ca istoria noastra sa fie o poveste…si eu din rasputeri am transformat’o in coshmar…un coshmar pentru doi…
Indraznesc pentru ultima data sa apelez la tine – IARTA-MA, Tu… care esti un barbat atit de puternic, atit de rar, care s’a tinut atita de mine…nici nu stiu pentru ce m’ai iubit…dar care m’a iubit cu tot sufletul si inima ta atit de blinda si rabdatoare…Tu ai vazut in mine Cea care era adevarata, dar vorbeai cu o falsa, care cu ajutorul tau am distrus’o din mine pentru totdeauna. Las totul in trecut. Tu , daca incepi o viata noua…eu mi’o refac…regret ca voi reface’o fara tine de’acum inainte…
Am meritat ceea ce am acum. Si faptul ca ma ignori…si faptul ca ma urasti…si faptul ca nu vrei sa ma mai vezi…
M’ai invatsat multe…si am multe de invatsat de la tine…
Daca ar fi posibil sa fie tot ce s’a intamplat doar un vis…la trezire as fi fost cel mai fericit om…ca nu a fost nimic…ca mai am posibilitatea sa fiu alta, sa aduc dragilor mei doar implinire, sa ma investesc in ei pina la ultima picatura…sa ma investesc in tine…cum trebuia sa o fac demult…
Te pretsuiesc nebuneste acum, cind te’am pierdut definitiv…si ma gandesc…de ce n’am putut pastra totul cind TOTUL era atit de frumos si simplu si eram atit de fericita… ? Cui ii trebuiesc toate cuvintele acestea otravite de amar obida lacrimi suferinte, atunci pe cind le putem evita doar recunoscindu’mi singura mie ca in fatsa lui Dumnezeu ca Te Iubesc.
Acum e prea tarziu…
Nu pot sa te mai chinui…
Nu am avut si nu am nici un drept…
Iti doresc din toata inima care sangereaza – drumul cel mai luminos pe care il meriti in viata…cu tot ce’ti poate oferi mai bun…cu…femeia care va sti sa te pretuiasca………………………pentru ca ai platit destul pentru suferinte…si cineva de sus m’a facut sa inteleg asta, si voi purta cu supunere durerea atit timp pina nu te voi vedea pe tine impacat si fericit…
Esti un Rege…si imparatia ta nu’mi mai este accesibila…
Irina